Drobeta este prima mea iubire. De ce?
Primul meu drum in interes de serviciu si am muncit patru luni jumatate. De la inceput am fost primita cu protocol si ospitalitate.
Am sosit cu teama ca nu ma voi descurca, si am gasit atata intelegere si bunatate ca nu imi vine sa cred nici acum. Aici am gasit oameni deosebiti care m-au respectat si ma respecta.
Acum doua saptamani cand am fost trimisa la Tg. Jiu m-am despartit in lacrimi. Poate va intrebati de ce? Am fost luata prin surprindere si vorba lui d-nul Birzan: "Surghiunita- Exilata". M-am temut ca nu ii voi revedea pe acesti oameni prea curand si nu apucasem sa imi iau ramas bun de la multi in casa.
Acum sunt din nou aici, incerc sa aduc la zi o lucrare, muncesc si vreau sa rasplatesc bunatatea si ospitalitatea acestor oameni prin eforturile mele de a fi multumiti de ceea ce muncesc pentru ei.
Nu imi permit sa imi iau nici macar un medical pentru sanatatea mea cam subreda!!
Va multumesc doamnelor si domnilor de la Casa de sanatate din Drobeta.
joi, 17 aprilie 2008
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu